Prima pagină » Prezentare
Prezentarea comunei Slătioara - Solul Imprimare Email
Index articol
Prezentarea comunei Slătioara
Relieful
Clima
Solul
Flora şi fauna
Resurse naturale
Toate paginile

SOLUL

Solul este un important component al învelişului geografic şi concură în mod decisiv la realizarea producţiilor agricole, vegetale.Din punct de vedere pedologic,pe teritoriul comunei Slătioara găsim în general soluri brune de pădure, soluri brune podzolite, soluri aluvial-stratificate, carbonatice şi levigate şi soluri aluvionare (lunca Cernei şi a Tărâiei ). In general solurile sunt acide necesitând amendarea acestora pentru aducerea ph-ului la un nivel rezonabil.

RETEAUA HIDROGRAFICA


Hidro SlatioaraDatorită aşezării sale, Slătioara dispune de o bogată reţea hidrografică. Principalul râu este râul Cerna, care este o apă curgătoare alohtonă, cu mulţi afluenţi care îşi au originea în regiunea muntoasă şi deluroasă, apa lor provenind fie din straturi acvifere fie din surse pluvio-nivale. Debitul acestora variază şi este funcţie de precipitaţii.
Râul Cerna izvorăşte de sub vârful Buciumul din munţii Căpăţânii şi primeşte ca afluenţi pârâurile Mariţa, Recea, precum şi alte pârâuri mai mici, efemere, cum ar fi Valea Omului, Valea lui Dugaie, Valea Mavrii, Valea lui Stan şi altele. Lungimea totală a bazinului hidrografic a Cernei este de aproximativ 40 Km, (din care aproape 9-10 km pe teritoriul com. Slătioara) şi se varsă în Olteţ în satul Oteteliş.

Râul Tărâia brăzdează satul Milostea, are un debit mai mic şi se varsă de asemenea în râul Olteţ.
Izvoarele din com. Slătioara sun izvoare reci (cu mici excepţii), care apar la baza cuestelor, fiind permanente si cu apă potabilă. Există de asemenea izvoare cu apă sulfuroasă la baza Măgurii, izvoare sărate la Râpi şi izvoare calde lângă punctul” Peleţoaia“. Reţeaua hidrografică a comunei Slătioara satisface nevoile curente ale populaţiei însă în ultimii ani, secetele prelungite au afectat unele sate.

Incepând cu anul 2003, Slătioara beneficiază şi de un sistem de alimentare cu apă potabilă din puţuri de mare adâncime administrat de Primărie.
Dată fiind bogăţia hidrografică a zonei, locuitorii au amenajat in diferite locaţii fântâni,cişmele, marea majoritate a acestora cu rol funcţional. Lânga aceste cişmele s-au plantat cruci ori s-au construit troiţe unde figurează numele ctitorilor şi ale morţilor, întru pomenire.
Printre acestea putem să enumerăm: cişmeaua de la Vişa, cişmeaua Sărarilor, etc. Unele dintre acestea au în proximitate şi câte un obelisc sau o simplă cruce pe care sunt săpate numele celor căzuţi în războaie  (Rugetu, Scoala Veche, Goruneşti, Milostea).